Sclavii taxelor

INS: Retinerile suportate de angajat si angajator, respectiv contributii sociale si impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forta de munca Astfel, Romania se numara printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alaturi de Slovenia si Suedia In T2, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca a crescut cu 3,1% fata de T1, datorita deplasarii muncitorilor spre agricultura Retinerile suportate de angajat si angajator, respectiv contributii sociale si impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forta de munca, in urcare de la circa 41,5% in 2008, Romania fiind printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alaturi de Slovenia si Suedia, potrivit INS. INS a publicat ieri pentru prima data informatii privind sarcina fiscala asupra costului fortei de munca, un indicator ce masoara proportia tuturor retinerilor (contributii sociale si impozit) suportate de angajat si angajator in totalul costului fortei de munca pentru un salariat etalon, care realizeaza 67% din castigul mediu brut al activitatilor de industrie, constructii si servicii comerciale. Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca se situa anul trecut sub nivelul din 2003, de aproape 43,5%. Ponderea retinerilor suportate de angajat si angajator in totalul costului fortei de munca a atins in 2008 un minim de circa 41,5%, dupa care a urcat din nou anul trecut ca urmare a majorarii contributiilor sociale ale angajatului si angajatorului. La nivel european, sarcina fiscala asupra costului fortei de munca era, in 2008, sub 30% in Malta, Irlanda, Luxemburg si Marea Britanie, depasea 45% in Franta, Germania si Ungaria si ajungea la 50% in Belgia. Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca in Romania era in 2008 peste nivelul din 18 state membre ale UE, dar sub cotele din Suedia, Italia si Austria. Totodata, sarcina fiscala asupra costului fortei de munca se situa, in 2008, intre 30% si 40% in Portugalia, Polonia, Olanda, Spania, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Danemarca, Estonia si Finlanda, si varia usor in jurul pragului de 40% in Letonia, Cehia, Lituania si Slovenia. Salariatii fug in agricultura Lucrul acesta atrage consecinte grave, cum ar fi munca la negru sau emigrarea muncitorilor calificati. Astfel, potrivit datelor INS in trimestrul I 2010, Romania, cu o rata de ocupare de 57,0% - se situa printre tarile cu valori sub media UE 27 (63,7%). Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca a fost de 60,1%; in crestere cu 3,1% fata de T1 2010 si cu 0,9% fata de trimestrul al doilea 2009. "Motivul principal al cresterii ratei de ocupare este o deplasare spre agricultura, fenomen vizibil prin scaderea ponderii salariatilor si cresterea ponderii lucratorilor pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati (mai ales in agricultura). Situatie defavorabila in special pentru regiunea NE, unde procentul non-salariatilor devine majoritar (53,2%), din care o proportie covarsitoare lucratori in agricultura (86%)'', a declarat, ieri, presedintele INS, Vergil Voineagu. 35 locuri de munca vacante la 1.000 someri Conform INS, scaderea numarului locurilor de munca vacante continua din 2008 (exceptie trimestrul I 2010, cand au incetat efectele OUG 223/2008 de suspendare a ocuparii locurilor de munca vacante in sistemul bugetar). Cele mai putine locuri de munca vacante, respectiv cele mai mici rate ale locurilor de munca vacante, s-au inregistrat in trimestrul IV 2009 si in trimestrul II 2010. in Romania au fost, in trimestrul I 2010, 37 locuri de munca vacante la 1000 someri BIM, in scadere continua si semnificativa fata de trimestrul II 2009, respectiv 2008. Tendinta de scadere a continuat si in trimestrul II 2010 (35 locuri de munca vacante la 1000 someri BIM). Pe de alta parte, la nivelul tarilor UE, pentru trimestrul I 2010, cele mai multe locuri de munca vacante la 1000 someri BIM se regasesc in Olanda, iar la polul opus se situeaza Letonia (LV), cu doar 7 locuri de munca vacante la 1.000 someri BIM. Veniturile din salarii, in cadere libera Mai mult decat atat, veniturile totale medii lunare pe o gospodarie au fost de 2337 lei, valoare relativ constanta, potrivit INS. Ponderea veniturilor din salarii si a veniturilor in natura in trim. II 2010 a scazut comparativ cu acelasi trimestru din anii 2007-2009, inregistrand valorile cele mai mici (50,7% si, respectiv, 14,2%). Structura veniturilor banesti ale gospodariilor atesta aceleasi tendinte ca si in cazul veniturilor totale. Veniturile totale medii pe o gospodarie din urban sunt cu 36% mai mari decat cele in mediul rural."Cheltuielile totale de consum (in medie) ale populatiei au fost de 1473,9 lei lunar pe gospodarie, reprezentand 63,1% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II 2009, acestea au inregistrat o usoara crestere influentata in mare parte de cresterea preturilor'', mai arata datele Institutului.