Romanii prind gustul fondurilor de investitii in plina criza

Peste 3 miliarde de lei au fost investiti in 2009, de peste trei ori mai mult decat in anul precedent, piata depasind acum pragul de un miliard de euro

Ce i-a determinat pe romani sa renunte la clasicele depozite bancare, garantate de stat, in favoarea unui fond de investitii care poarta inca stigmatul FNI? De fapt, nu a fost atat meri­tul acestora, intrucat este vorba de un produs financiar putin cunoscut si inteles, cat mai degraba interesul societatilor de administrare a fondurilor, parte a marilor grupuri bancare europene prezente si in Romania, de a dezvolta o piata aflata inca in faza de "copil" la noi, fata de statele vecine. In acest fel, ambele parti au de castigat: companiile au o noua oportunitate de profit, in timp ce clientii incaseaza randamente mai mari decat la produsele bancare clasice.

C resterea fulminanta a pie­tei fondurilor de investitii in plina criza se datoreaza in principal primilor doi ac­tori ai pietei, Erste Asset Manage­ment si Raiffeisen Asset Ma­na­­ge­ment, care detin impreuna o cota de aproape 75% din piata. Cum se ex­pli­ca expansiunea acestora, in con­di­tiile in care anul trecut am asistat la o lupta intre banci pentru atrage­rea cat mai multor depozite de la populatie, cu dobanzi foarte ridicate? "Am avut produsul potrivit, la timpul potrivit, vandut prin in­terme­­diul sucursalelor BCR", spune Dra­gos Neacsu, presedintele Erste Asset Management (EAT), liderul pietei fondurilor de investitii, cu o cota de piata de aproximativ 44%. Este vorba, in prin­cipal, de fondul monetar, care plaseaza cea mai mare parte a resurselor clientilor in titluri de stat si depozite bancare. Criza a prins pe ne­pregatite fondurile de investitii, care se concentra­sera anterior mai mult pe actiuni, prabusirea Bursei aducand scaderi semnificative ale valorii activelor, astfel ca orientarea ca­tre plasamente cu venituri fixe s-a dovedit so­lu­tia salutara.

Ce trebuie sa stim despre fondurile de investitii

Romanii au acceptat provocarea, dovedind ca au inteles cel putin doua lucruri esentiale de­spre func­tio­narea unui fond de in­vestitii, desi principala lor temere ramane legata de escro­che­rii gen FNI. Oamenii au inceput sa inteleaga cum func­tio­neaza un fond, care sunt avantajele si riscurile acestuia, spune Mihnea Bar­bulescu, director de vanzari la EAT. In pri­mul rand, ca exista mai multe tipuri, in functie de riscul in­vestitiei: monetare, de obligatiuni, de actiuni si diversificate. In cazul ce­lor mai si­gure fonduri, monetare si de obligatiuni, vedetele in perioada crizei, banii sunt investiti doar in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare. Avantajul clientilor este, in primul rand, acela ca pot obtine cas­ti­guri superioare unui simplu de­pozit bancar, in­tru­cat fondul nego­cia­za cu bancile randamente mai mari, in func­tie de marimea plasamentelor. Apoi, per­soa­nele fizice pot avea acces, prin intermediul unui fond, la alte tipuri de plasamente, precum titlurile de stat sau obligatiunile.