Marea criza din buzunare: un sfert din romani nu mai au bani de rate

• Dublarea restantelor romanilor la creditele bancare pe primele sapte luni fata de perioada similara din 2008 ar trebui sa aduca masuri temporare dure, precum acordarea de credite numai pentru investitii, crede analistul Ilie Serbanescu.
• Restantierului roman, conform unui studiu Coface, este bucurestean, de 30-35 de ani si cu un imprumut de nevoi personale in euro.
• Situatia nu pare sa se imbunatateasca prea curand: directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, avertizeaza ca, pana sa trecem de consecintele crizei actuale, vom fi loviti de una noua.

Un sfert din romanii care au credite sunt in urma cu plata ratelor, arata cifrele oficiale ale bancherilor. Sunt peste 4,4 milioane de romani si firme care s-au imprumutat la banci pana la sfarsitul anului trecut, iar din acestia 1,5 milioane aveau cel putin doua credite. Conform Biroului de Credite, peste un milion dintre cei cu credite au cazut victime crizei financiare si au intarziat cu peste 30 de zile rambursarile lunare. Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca "au pierdut cei mai imprudenti, cei care au luat credite in valuta si au salariul in lei si cei care au folosit imprumuturile pentru altceva decat pentru investitii".

Din datele centralizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) cu privire la comportamentul financiar al populatiei si al agentilor economici in profil teritorial rezulta ca, numai pe luna august, restantele la creditele in valuta sunt de 5,3 ori mai mari decat in august 2008, iar cele in lei - de 2,5 ori mai mari. "Foarte multi dintre cei care au luat credite in anii trecuti resimt efectele crizei economice. Criza nu-i alege pe cei care erau sau nu «pe val» anul trecut", ne-a spus Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

Cel mai recent portret-robot al restantierului la plata ratelor catre banci, realizat de compania de recuperare de creante Coface Romania, indica un barbat din Bucuresti, cu varsta intre 30 si 35 de ani, cu studii medii, nascut in zodia Leu si care a contractat un credit de nevoi personale in euro. Cei mai multi rau-platnici figureaza cu restante la un singur credit. Coface a trasat si cateva caracteristici ale femeii cu restante la plata ratelor: bucuresteanca, 41 de ani, zodia Berbecului.

Inainte ca Romania sa intre in criza, rau-platnicul era descris de Biroul de Credite drept un tanar de 18-20 de ani, din Giurgiu, persoana cu studii medii si credit luat in lei. Schimbarea profilului restantierului s-a produs o data cu deprecierea substantiala a leului, cand tot mai multi romani au inceput sa solicite credite in valuta. "Aceasta a fost o greseala. Guvernatorul BNR a atras atentia din timp ca un credit trebuie luat in moneda in care este remunerat cel ce se imprumuta", precizeaza Serbanescu.

Societatile comerciale, mari sau mici, si-au schimbat si ele atitudinea fata de contractarea creditelor, au observat expertii. Cifrele centralizate de BNR pe august 2009 arata o usoara crestere a sumelor imprumutate de firme fata de perioada similara din 2008, companiile preferand creditele in euro celor in lei, acestea din urma inregistrand o scadere fata de luna august a anului trecut. Sumele pastreaza insa proportia de circa 50% a creditelor contractate de agentii economici din totalul imprumuturilor pe august.

Analistul economic considera ca bancile au partea lor de vina in aceasta situatie din cauza ca "au dat foarte multe credite pentru consum, in loc sa dea pentru investitii. Investitiile pot aduce profit, pe cand un televizor ori un autoturism isi pierde imediat valoarea. Din pacate, bancile straine din Romania nu dau bani pentru idei, ci pentru garantiile depuse de creditori". Nici firmele si nici persoanele fizice nu mai contracteaza cu usurinta credite bancare, confirma cifrele oficiale. "Firmele manifesta mai degraba retinere in ceea ce priveste imprumuturile. Nu fac credite ca sa treaca mai usor peste aceasta perioada de criza, ci fie ca nu se mai califica pentru creditare, fie prefera sa nu solicite credit pentru a nu se indatora. Au inceput sa aiba temeri ca nu vor mai putea rambursa creditul", ne-a explicat Radu Ghetea.