FMI explica: Nu noi am cerut scaderea salariilor si pensiilor

Dominique Strauss-Kahn sustine ca masurile severe de austeritate luate in Grecia sau Romania nu apartin Fondului, ci guvernelor acestor tari Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, a aparut joi seara intr-o emisiune televizata de mare popularitate a canalului TF2 (inregistrarea fiind facuta cu o zi inainte la Washington), in care a tinut, in principal, sa faca noi precizari privitoare la actuala criza financiara si economica mondiala, precum si asupra rolului FMI pe care acesta il are in "tratarea" economiilor "bolnave". Prima precizare a fost aceea ca FMI nu vine intr-o tara decat la cerere expresa. Apoi, "tratamentul" acordat, respectiv finantarea pentru a scoate din blocaj financiar, este data conditionat de reducerea deficitelor bugetare si a datoriilor excesive. In rest, modalitatile de indeplinire a conditiilor respective, asa cum cer statele europene, sunt de competenta guvernelor respective. Comentand, in context, protestele aparute in Grecia si Romania, Strauss-Kahn a precizat ca guvernul de la Atena a fost cel care a decis masurile extrem de severe pentru reducerea deficitului bugetar, si nu FMI. In Romania, a reamintit el, noi am sugerat cresterea impozitelor, dar guvernul roman a fost cel care, exercitandu-si dreptul suveran in politica bugetara, a ales reducerea salariilor. Rolul FMI, recunoscut in intreaga lume Potrivit lui Strauss-Kahn, "rolul pe care l-a jucat FMI inca de la inceputul crizei creditelor bancare este recunoscut de intreaga lume... Datorita lui, dar nu numai lui, a fost evitata o criza la fel de grava ca aceea din 1929". Zona euro nu risca o explozie Evocand ultimele evolutii din zona euro, directorul general al FMI a afirmat: "Nu cred ca zona euro risca sa cunoasca o explozie. In schimb, eu cred ca ea functioneaza prost". in opinia sa, pentru actuala criza in zona euro si in general in Europa, au existat solutii, dar, sublinia el, "nu este suficient sa fie evocate la diverse conferinte, reuniuni, conferinte de presa, ci trebuie luate masuri in timp util si apoi urgent aplicate". In contextul respectiv, Strauss-Kahn a tinut sa sublinieze, de asemenea, necesitatea unei "puteri economice centrale" in Europa. Moneda euro, spunea el, functioneaza cu conditia de a-i da mijloacele necesare functionarii sale. O moneda nu poate functiona decat in conditiile existentei unei guvernari economice centrale la nivel european si a unor "resurse centralizate", obiective pentru atingerea carora, potrivit lui Strauss-Kahn, Europa s-a dovedit incapabila pana in acest moment. El a evocat in acest context propunerea facuta de Bruxelles - din motive de rigoare - privind instituirea unui control asupra bugetelor nationale inainte de a fi prezentate parlamentelor tarilor respective si a comentat ironic "tipetele" lansate pe marginea acestei idei. Marcand momentul actual, Strauss-Kahn spunea: "Europa este in acest moment la mijlocul fluviului. Daca se intoarce la malul initial, vor pierde euro. Trebuie, deci, mers mai departe, solutia fiind mai mult spirit european ("plus d'Europe"). Daca acum sunt atacuri impotriva monedei euro, mai spunea directorul FMI, acest lucru se petrece deoarece Europa este structural in intarziere". El considera ca trebuie atacati speculatorii, mai exact cauzele speculatiilor, pe primul loc aflandu-se lipsa de incredere in solutiile europene si in capacitatea tarilor de a gasi solutiile cele mai eficiente de a iesi din criza si datorii.