Finantatorii intorc spatele statului

Deficitul bugetar a depasit, in septembrie, 5% din PIB, iar acoperirea cheltuielilor curente este din ce in ce mai problematica. Esecul autoritatilor de a reduce cheltuielile publice si instabilitatea politica taie sursele de finantare a deficitului bugetar, care ar putea depasi tinta de 7,3%din PIB.

Finantele au respins, ieri, toate ofertele bancilor pentru titluri de stat cu scadenta la un an, in conditiile in care nivelul dobanzilor cerute de institutiile de credit a fost considerat inacceptabil pentru stat.

Ultimele licitatii au fost adjudecate la randamente medii de 10% pe an, iar refuzul de ieri al Finantelor - in conditiile in care nevoia de a acoperi deficitul bugetar este in crestere - atesta faptul ca bancile si-au ridicat semnificativ dobanzile pe instrumentele de trezorerie (in jur de 10,5% pe an).

Pe aceasta componenta, evolutia nu va fi corectata in favoarea statului in viitorul apropiat, de vreme ce institutiile financiare vor prefera sa joace prudent pentru a-si acoperi riscurile.

Acestea au crescut exponential in ultima perioada, focarul fiind criza politica. Odata cu declansarea ei, prima de risc aferenta Romaniei a saltat peste nivelul considerat stabil.

Primul semnal a fost amanarea emisunii de eurobonduri, prin care statul urma sa imprumute de pe piata externa intre 500 de milioane de euro si 1,5 miliarde de euro.

Ambitia expertilor din Finante era obtinerea unui randament mediu anual in jurul pragului de 6%. Tinta era una realista pana spre sfarsitul lunii septembrie si ar fi asigurat Romaniei resurse financiare la dobanzi sustenabile.

Randamentele cresc pe masura riscului

"Avand in vedere faptul ca prima de risc a crescut, randamentele pe care le solicita bancile trebuie sa o acopere. Daca o institutie de credit imprumuta, astazi, statul la dobanda de 10%, iar peste o luna-doua nevoia de finantare a deficitului creste masiv, aceasta poate pierde. Nicio banca nu isi asuma un asemenea risc", a declarat economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Iar nevoia de finantare are toate sansele sa creasca, mai ales ca semnalele FMI nu sunt nici ele optimiste. In afara de emisunea de eurobonduri, statul roman conta - poate prea mult - si pe ultimele doua transe din 2009, aferente acordului semnat cu FMI, in valoare de 2,5 miliarde de euro.