Cine plateste datoriile statului

Costurile rostogolirii imprumuturilor contractate de Ministerul Finantelor vor apasa pe umerii romanului de rand. In timp ce bugetarii si pensionarii vor beneficia in continuare de plata salariilor si a pensiilor, angajatii din sistemul privat vor suporta costurile creditelor luate de stat.

Banca Nationala a Romaniei a decis, intr-o sedinta de politica monetara surpriza, reducerea ratei rezervei minime obligatorii de la 30% la 25% pentru pasivele in valuta, lasand la indemana bancilor comerciale peste un miliard de euro.

Decizia a fost motivata de "amanarea intrarilor programate de fonduri externe", mai exact, a transei a treia de la FMI, de 1,5 miliarde de euro. In acest context, banii ramasi in banci vor ajunge tot in vistieria statului, alaturi de alte 15 miliarde de euro imprumutate de la inceputul anului.

Noi imprumuturi

"Singurul punct in favoarea BNR este ca s-a gandit la stabilitatea macroeconomica", justifica decizia bancii centrale Laurian Lungu, managing partner in cadrul firmei de cercetare si analiza Macroanalitica.

Ministerul Finantelor are nevoie de bani pentru acoperirea cheltuielilor curente si este fortat sa atraga resurse de pe piata interna, atat timp cat transa de la Fond a fost amanata, iar pietele externe nu constituie o alternativa, explica Lungu. Mai mult, el spune ca, in lipsa acestei decizii, costurile ar fi crescut foarte mult.

Surse din piata afirma ca se analizeaza deja varianta unui nou club loan sau a vanzarii de titluri de stat denominate in valuta, la o valoare ce se apropie de suma eliberata de BNR in piata.

Impozite mai mari

Toate aceste imprumuturi, plus dobanzile aferente, vor trebui rambursate de stat in urmatorii ani. Dar, cu ce pret? Chiar daca bugetarii si pensionarii se bucura, pe termen scurt, de incasarea salariilor si a pensiilor, din 2010, cu totii vom pune umarul pentru plata acestor datorii.

In contextul in care continuarea acordului cu FMI este conditionata de incadrarea in tinta de deficit bugetar de 5,9% in urmatorul an, exista doua variante: cresterea veniturilor bugetare sau taierea drastica a cheltuielilor.

Cea din urma pare mai putin plauzibila in conditiile in care o parte din costuri, imprumuturi si dobanzi, au fost deja translatate pentru 2010. Si totusi, o parte dintre bugetarii sustinuti acum, in perioada electorala, ar putea sa ramana fara un loc de munca la anul.