Ce faci cand ratezi tinta de inflatie? Reteta BNR: scazi dobanda

Pe langa valoarea de semnal pe care o include, recenta decizie a bancii centrale de a diminua dobanda de politica monetara  are menirea de a lasa mai multi bani in piata  pentru stat.

Banca Nationala a Romaniei a inceput noul an cu o decizie care vine sa confirme intentiile sale de a impulsiona reducerea dobanzilor la credite. Pentru a sasea oara consecutiv, Consiliul de Administratie a hotarat sa reduca dobanda de politica monetara, de aceasta data cu 0,5%, pana la 7,5%. Teoretic, aceasta decizie este, dupa cum apreciaza si consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, un semnal dat bancilor pentru ieftinirea creditelor acordate companiilor si populatiei. In realitate insa, experienta precedentelor diminuari de dobanda arata ca unicul beneficiar va fi statul roman, care, mai ales in conditiile in care banii de la FMI intarzie sa vina, va apela la bancile locale pentru a finanta deficitele bugetului.

Aceasta evolutie a fost evidenta pe parcursul anului 2009, atunci cand soldul cre­ditului acordat populatiei si companiilor a crescut cu doar 2,9% comparativ cu anul precedent (dar a scazut daca excludem deprecierea monedei nationale), in timp ce imprumuturile guvernamentale au urcat cu nu mai putin de 261% in perioada noiembrie 2008-noiembrie 2009. In acelasi timp, Banca Nationala neglijeaza de dragul Guvernului si principalul sau obiectiv, adica stabilitatea preturilor, care ar putea fi afectata indirect prin reduceri consecutive ale dobanzilor. In 2009, BNR a scazut dobanda-cheie de cinci ori, de la 10,25% la 8%, si a coborat nivelul rezervelor minime obligatorii solicitate bancilor comerciale la 15% din pasivele in lei si 25% din cele in valuta. Ultima decizie privind scaderea rezervelor minime obligatorii a fost luata in cadrul unei sedinte-supriza a BNR, de la mijlocul lunii noiembrie 2009, cand Consiliul de Administratie a decis reducerea acestora de la 30% la 25% pentru pasivele bancilor in valuta, ca urmare a amanarii transei a treia din imprumutul extern al Romaniei de la FMI.

Bani doar pentru guvern

Mai toti analistii vad decizia Bancii Nationale ca un semnal de revenire la normal, un semnal de incredere dat pietelor. Majoritatea sunt insa de acord ca efectele asupra creditului neguvernamental vor fi aproape nule. "Mesajul transmis prin decizia bancii centrale este unul optimist. BNR este increzatoare ca vom reintra in linie cu prevederile acordului cu FMI si Comisia Europeana, semn ca marea parte a incertitudinilor s-a risipit. In plus, BNR nu vede presiuni de depreciere pe curs“, comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.

Desi este de acord cu faptul ca banca centrala da un semnal de stabilitate, economistul-sef al ING, Nicolae Alexandru Chidesciuc nu crede in eficienta reducerii cu 0,5% a dobanzii de politica monetara. "Relevanta masurii este scazuta in conditiile in care miscarile ratei dobanzii BNR nu se transmit si pe piata monetara si mai departe, la cei care au credite. In acest sens, este o strategie de protejare a cursului de schimb. Ceea ce conteaza cel mai mult este modul in care se implementeaza efectiv politica monetara. In alte tari din regiune, dobanzile din piata sunt foarte apropiate de cea de politica monetara, la diferenta de cel mult 0,1 puncte procentuale“, a spus Chidesciuc, citat de NewsIn.

Explicatiile pentru diferentialul mare intre dobanzile din piata si dobanda-cheie (aproximativ 1,5%) le da chiar Banca Nationala: "creditul acordat sec­torului public si-a pastrat dinamica anuala inalta, nevoile substantiale de finantare a deficitului bugetar din ultima parte a anului 2009 contribuind la mentinerea ecartului intre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara“. Cu toate acestea, recenta decizie va fi urmata, cel mai probabil, si de altele de aceeasi natura. "BNR va reduce, probabil, dobanda de politica monetara cu inca un punct pana la finele anului 2010, la 6,5%“, arata o estimare Unicredit, citata de Bloomberg. De aceeasi parere sunt si analistii bancilor locale, care cred ca dobanda de politica monetara se va situa sub 7% pana la finele anului, BNR urmand sa opereze modificari de cate un sfert de punct procentual.