Cat va imprumuta statul pentru salarii si pensii?

• Pentru finantarea deficitului bugetar de anul viitor, statul are nevoie de 31 miliarde lei, in special pentru salarii si pensii.

Cu toate ca in ultimele luni statul a atras masiv finantare pe termen mediu, in special in valuta (circa 6 miliarde euro), presiunea de finantare pe termen scurt pare sa nu se fi redus deloc. Astfel, pentru achitarea obligatiilor de plata in 2010 statul are nevoie sa imprumute peste 12 miliarde euro (51 miliarde lei), echivalentul a 9,7% din PIB, spun analistii. Excluzand imprumuturile scadente anul viitor, de circa 18 miliarde lei, ramane de vazut cat va imprumuta statul pentru acoperirea salariilor cu personalul bugetar, cat pentru subventionarea bugetului de pensii si cat pentru investitii. "Daca tinem cont ca titlurile de stat scadente in 2010 sunt de circa 18 miliarde lei, iar deficitul bugetar e programat la 5,9% din PIB, reprezentand 31 miliarde lei, rezulta ca statul are nevoie in 2010 de aproape 50 miliarde lei, suma la care s-ar putea adauga arieratele din prezent", spune Vlad Muscalu, economist al ING Bank Romania.

Pentru 2009 cheltuielile de personal sunt estimate sa ajunga la 46,7 miliarde lei, echivalentul a 9,4% din PIB. Pentru anul viitor, factura cu salariile bugetarilor depinde de indeplinirea tintelor agreate cu FMI. La randul ei, factura cu pensiile s-ar putea ridica in acest an la 40 miliarde lei, din care 6,5 miliarde lei ar putea fi subventii de la bugetul de stat. Astfel, in conditiile in care pensiile ar stagna, iar somajul ar urma sa creasca pana la 10%, deficitul bugetului de pensii ar putea ajunge la 8 miliarde lei in 2010.

Vor scapa bugetarii de disponibilizari?

Conform acordului cu FMI, Romania trebuie sa coboare deficitul bugetar sub 5,9% din PIB in 2010, de la 7,3% din PIB in acest an. De asemenea, cresterea PIB pentru 2010 e estimata la 0,5%, pana la 525,1 miliarde lei. Anumite voci semnaleaza ca pentru reducerea deficitului bugetar statul va fi nevoit sa recurga la concedieri, dar exista si posibilitatea evitarii unei astfel de masuri, pe fondul cresterii veniturilor sau al reducerii investitiilor.