Bancile uita sa scada dobanzile la cardurile de credit

Ceea ce bancherii nu uita este sa invoce avantajele unui card: perioada de gratie, reducerile si bonusurile la cumparaturi

Bancherii prefera, in perioada de criza, sa acorde mai putine credite de consum negarantate, al caror risc de nerambursare este ridicat. In schimb, sunt tot mai dornici sa-si sporeasca portofoliul de carduri de credit, pentru ca au cel putin doua avantaje. Mai intai, riscurile sunt atenuate, limita de expunere fiind mult mai redusa decat la un imprumut obisnuit. Apoi, principalul interes al emitentilor de carduri - banci si IFN-uri - este de a castiga cat mai mult, percepand dobanzi excesive, de trei sau patru ori mai mari decat pentru un credit ipotecar sau de nevoi personale.

Desi dobanzile de pe piata interbancara si, in conse­cinta, cele aferente credi­telor ipotecare si de consum s-au diminuat substantial in ul­tima perioada, costurile cardurilor de credit se mentin, in multe cazuri, la aproape 30% pe an. Mai mult, la car­durile emise de IFN-uri dobanda ajunge si la 40%. Fara a pune la soco­teala comisioanele usturatoare, precum cele de penalizare in cazul neachitarii la timp a sumei minime de plata, ce pot urca la 60%.

Ca la noi, la nimeni

De altfel, taxele excesive ale cardurilor au devenit subiect de dispu­ta si in alte tari, precum SUA, Ma­rea Britanie sau Italia. In SUA au intrat in vigoare din acest an noi restrictii ce limiteaza valoarea comisioanelor pe care bancile le pot percepe pentru emiterea de carduri, ceea ce, in schimb, a avut ca efect majorarea do­­banzilor. In Marea Britanie si Ita­lia, autoritatile de protectie a consu­matorilor au initiat actiuni in justi­tie pentru acordarea de compensatii cli­entilor care au platit taxe exage­rate. La noi nu exista nici macar obli­gatia ca emitentii de carduri sa publice un indicator al costului total pentru un card. "Anali­zam posibilitatea intr­o­du­cerii Dobanzii Anuale Efective (DAE) si la cardurile de cre­dit, insa calculul este destul de dificil", spune Mihai Meiu, reprezen­tan­tul Autori­ta­tii pentru Protectia Consumatorilor.

Bancherii dau vina pe clienti

Numarul de carduri valide in circulatie, cu functie de credit (carduri de credit si carduri de debit cu descoperit de cont - overdraft), este de 2,2 milioane de unitati, mai mic cu o jumatate de milion fata de fina­lul lui 2008, arata datele BNR. Si va­loarea tranzactiilor a scazut semnificativ anul trecut: de la 900 la 628 de milioane de lei. Criza financiara a avut aici un rol decisiv, dar nu singular. Putini romani cunosc suficient de bine cum se utilizeaza un card de credit si care sunt beneficiile acestuia, de aceea unii renunta la ele, considera bancherii. "Multi opteaza pentru un card de credit ca alternativa la un imprumut de consum. Re­trag toata suma o singura data, pier­zand astfel beneficiile aferente acestui produs bancar: posibilitatea de a nu plati dobanda, rambursand in perioada de gratie (de peste o luna) sumele utilizate, precum si alte faci­litati, cum ar fi reduceri la comerci-a­n­tii parteneri sau aceea de a primi ina­poi un anumit procent (maximum 2%) din sumele cheltuite cu car­dul", spune John C. Bell, directo­rul adjunct de retail la RBS Bank.