Bancile romanesti, in avangarda rezistentei

Au simtit primele efectele crizei, au inghetat creditele, au urcat dobanzile. Un an mai tarziu, lucrurile isi revin incet-incet la normal.

Cateva luni de criza in tarile Uniunii Europene au fost suficiente ca Romania sa treaca de la o crestere economica puternica la recesiune.

In vara anului trecut, economia noastra inca "duduia", salariile cresteau, iar partidele politice se pregateau de campania electorala din toamna pentru alegerile parlamentare. Din acest motiv, a trebuit sa treaca niste luni pretioase dupa caderea Lehman Brothers in SUA ca guvernul sa admita ca tara noastra este condamnata sa infrunte criza in rand cu celelalte state membre.

Criza a patruns prin banci Bursa de Valori Bucuresti a resimtit instantaneu caderile din SUA. In ciuda declaratiilor optimiste ale autoritatilor, romanii au inceput sa se intrebe cum vor resimti criza.

Raspunsul a venit rapid, odata cu schimbarea comportamentului bancilor. Daca, pana in toamna anului trecut, ziarele si panourile publicitare erau impanzite cu reclame care propuneau credite care de care mai avantajoase, septembrie a reprezentat o luna de cotitura.

Institutiile financiare au limitat creditarea, iar dobanzile au explodat de la 8%-9% pe an la 14%-15% in numai cateva luni, facand si mai grea viata romanilor indatorati la banci. Institutiile de creditare isi motivau deciziile de majorare a dobanzilor si de introducere a unor noi comisioane prin "Situatia financiara internationala si evolutia pietelor bancare".

Amenzi pentru nesimtire

Revolta romanilor nemultumiti a ajuns in presa, iar sute de reclamatii au curs catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, care a verificat contractele dintre banci si clientii lor.

La sfarsitul lunii octombrie 2008, Bancpost a primit o amenda de 60.000 de lei pentru ca a introdus ilegal un comision lunar, care a umflat ratele.

Regulamentele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) interzic introducerea pe parcursul derularii unui credit a vreunui comision care nu este prevazut la semnarea contractului.

Statul, un partener mai sigur decat firmele

Dobanzile enorme practicate de banci faceau imprumuturile inaccesibile atat pentru populatie, cat si pentru firme, ramase fara comenzi si fara bani.
 
Oamenii de afaceri au cerut in repetate randuri ca guvernul sa intervina in relatia cu bancile pentru ca acestea sa dea drumul la creditare. Institutiile financiare insa, speriate de riscurile crizei, au preferat sa imprumute statul care avea nevoie de bani pentru acoperirea deficitelor. Pe langa faptul ca este un client sigur, guvernul oferea si o dobanda frumusica, ce depasea 14% pe an.
 
Cine a atacat leul?

Pentru prima data in istoria pietei interbancare autohtone, in ziua de vineri, 17 octombrie, unele banci nu si-au inchis pozitiile din lipsa de lei, deoarece BNR a lasat piata fara lichiditati.

In acest fel, speculatorii care au pariat pe deprecierea monedei nationale au fost nevoiti sa-si incheie ziua pe minus. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat ulterior ce s-a intamplat: "S-au format pozitii lungi pe leu finantate prin operatiuni speciale, de swap si, cand nu au mai putut fi finantate, pur si simplu s-au prabusit".

Altfel spus, a fost un "atac pe leu" din partea unor banci, incercand sa-si acopere pierderile, a spus seful bancii centrale. Principalele suspecte ale unei investigatii declansate in acest sens de Consiliul Concurentei erau ING, Royal Bank of Scotland, UniCredit si Bancpost.

Banii romanilor tinuti cu forta acasa

Bancile din Romania s-au dovedit suficient de puternice sa tina piept crizei. La un an dupa declansarea ei, dobanzile au inceput sa scada.

Mugur Isarescu explica reactia institutiilor de creditare romanesti prin faptul ca au fost ferite de "produsele toxice" si ca sunt bine capitalizate. Singurele care au fost incluse intr-un plan de injectie de bani sunt cele cu capital de stat, CEC si Eximbank, aceasta in scopul acordarii de credite catre companii. Cea mai mare provocare pentru guvernul nostru a fost sa tina banii in tara. Cum majoritatea bancilor sunt cu capital strain, exista riscul ca bancile-mama sa-si traga lichiditatile de la noi.