BNR a redus dobanda-cheie de la 7,5 la 7%, adica cel mai redus nivel istoric. Tot 7% a mai fost dobanda timp de 4 luni, in 2007. De atunci, a facut o bucla pana la un plafon maxim de 10,25%, decis in august 2008, adica nu cu mult timp inaintea prabusirii Lehman Brothers.

Comparativ cu restul Uniunii Europene, 7% este totusi cel mai mare nivel de dobanda. Chiar si in Ungaria, care a avut o inflatie mai mare decat Romania, nivelul dobanzii cheie este de numai 6%. In schimb, Cehia se bate de la egal la egal cu zona Euro, cu o dobanda de doar 1%.

La ce foloseste o dobanda ridicata, la ce foloseste o dobanda scazuta:

1. ECONOMISIRE sI CREDITARE. Este consecinta directa, dar nu imediata. O dobanda mare stimuleaza economisirea si descurajeaza creditarea, iar o dobanda mai mica are efectul contrar. Insa mecanismul de transmisie poate dura cateva luni, daca decizia transfera riscul catre banci sau cateva zile, daca il transfera catre client.

Astfel, in cazul unei reduceri cum a fost cea de azi, dobanzile la depozite vor scadea rapid, dar creditele nu se vor ieftini imediat.

2. FINANtARE. Intre 2000 si 2008, dobanda de politica monetara a servit in principal la absorbirea excesului de bani de pe piata. In 2009, BNR a devenit creditor net, ceea ce inseamna ca dobanda-cheie este pretul in schimbul caruia emite bani. Insa beneficiarul a fost exclusiv statul.

3. INFLATIE. Dobanda-cheie este calculata in primul rand in functie de nivelul anticipat al inflatiei. Astfel, Romania are o baza de pornire mai ridicata decat Cehia, unde prognoza este putin peste 2%, sau de zona Euro unde inca exista un scenariu deflationist.