Raspunsul e simplu: la bancheri, care nu au stat degeaba si i-au dat mai departe imprumut statului roman, la dobanzi consistente

In 2009, rezervele valutare ale BNR au crescut cu 2,08 miliarde de euro fata de 2008, pana la un nivel de 28,3 miliarde de euro. Asta inseamna ca din cele aproape sapte miliarde de euro de la FMI, inca 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeana si 300 de milioane de la Banca Mondiala, BNR a reusit sa "puna deoparte" mai putin de un sfert din cat a primit, respectiv 2 miliarde dintr-un total de 8,8 miliarde.

Raspunsul la intrebarea "Unde sunt banii?" este simplu: la bancheri si in cursul leului, mult mai mic decat ar fi fost fara interventiile BNR. "Reducerea r.m.o. (rezervele minime obligatorii, n.r.) de la 40% la 25% a insemnat iesiri de valuta de circa 5 miliarde de euro. In ceea ce priveste costul interventiilor BNR asupra cursului, nu avem niciun indiciu", a declarat pentru Gandul Ionut Dumitru, economist-sef Raiffeisen Bank. El a precizat ca, "dat fiind contextul de anul trecut", bilantul rezervelor BNR este unul "pozitiv", mai ales pentru ca s-a reusit mentinerea unui curs stabil in conditiile in care intrarile de capital strain, deci de valuta, au scazut fata de anii trecuti iar perceptia asupra leului a fost destul de proasta.

Banii pe care bancherii i-au primit inapoi de la BNR prin reducerea r.m.o. (procentul pe care bancile sunt obligate sa il lase in rezerva bancii centrale pentru fiecare finantare in valuta atrasa - la un r.m.o de 25% bancile duc la BNR 25 de euro la fiecare 100 atrasi) nu au adus insa populatiei nici dobanzi mai mici, nici conditii mai usoare de creditare. Romania a luat creditul de la FMI pentru ca sa le dea inapoi bancherilor cateva miliarde de euro din care statul sa se poata imprumuta, in schimbul unor dobanzi de circa 10% la titlurile de stat sau la obligatiunile in lei.