In lipsa creditelor, bancile fac bani din depozite

Publicat la: 23 noi 2009

Romanii au economisit in acest an 4 miliarde de euro si au luat credite de doar un miliard

Criza de lichiditati a luat sfarsit de ceva timp, astfel ca bancile au scazut la niveluri foarte reduse, de pana la 5%, dobanzile pe care sunt dispuse sa le plateasca deponentilor. Institutiile de credit se confrunta acum cu un aflux de resurse de la clienti, dar pe care nu reusesc sa le plaseze eficient in creditarea consumului populatiei sau in relansarea afacerilor, percepute prea riscante. Dar bancile pot sta inca linistite, cel putin o perioada, pentru ca incaseaza de la MFP randamente duble, de 10%. In acelasi timp, putinele credite pe care le mai acorda se intorc cu dobanzi de patru ori mai mari decat cele platite pentru depozite.

Conform datelor BNR, do­banzile platite de banci pen­tru depozitele in lei au ajuns inca din august la un nivel mediu de 10% pe an, la fel ca in aceeasi luna a anului trecut, inainte de izbucnirea crizei financiare. Pen­tru creditele acordate clientilor, ban­cile percepeau in 2008 o dobanda de 13,7%, astfel ca marja de castig se situa sub 4 punc­te procentuale. Ce se intampla a­cum? Desi dobanzile la depozite s-au prabusit, costul unui credit se mentine la niveluri de 18%, marja dublandu-se. Este adevarat, vo­lumul de imprumuturi in acest an s-a ridicat abia la un miliard de euro, dar scaderea este compensata de creditele acordate bugetului, prin achizitia de titluri de stat, pentru care bancile primesc randamente de 10 procente pe an.

De la stat incaseaza 10%, clientilor le platesc 5%

Pentru bancile mari, principalii cre­ditori ai statului, finantarea de­fi­citului reprezinta o sursa importanta de castig, daca ne gandim ca lu­nar valoarea creditului guvernamental a ajuns la 10 miliarde de euro, iar cererea creste, in contextul amanarii finantarilor externe. Mai ales ca institutiile de credit im­por­tante au ajuns acum sa plateas­ca pen­tru depozitele populatiei si fir­me­lor dobanzi cu mult sub cele pri­mite de la stat. De exemplu, la BCR dobanda standard pentru produsele de economisire a coborat la 8-8,5%, in functie de suma depusa si de termenul de constituire a depo­zitului. La BRD, pentru sumele mentinute in­tr-un depozit la termen, clientii in­ca­seaza intre 5,45% (la o luna) si 5,95% (termen de un an). Banca este dispusa sa achite dobanzi mai ridicate, de 9%, numai pentru sumele nou con­stituite intr-un depozit cu va­la­bi­litate de un an. Daca ne uitam insa la costul imprumuturilor, ob­servam ca diferentele sunt destul de mari. Ast­fel, pentru creditele de consum acor­da­te de BCR, aceasta percepe o do­banda fixa de 15,25%, pe o peri­oa­da in­tre 2 si 5 ani, la care se adauga co­mi­sioanele aferente. La BRD, do­banda fixa pentru un im­pru­mut in lei de acelasi tip se ridica la 13,5% pe an, costul total al imprumutului (DAE) ajungand la 20% pe an. La Raiffei­­sen Bank, DAE se ridica la 25% pe an pentru un credit de 10.000 de lei pe 6 ani, desi dobanda nominala fixa este de numai 13,5% pe an, in con­ditiile in care banca achita pentru depozite 7,25-8,75% pe an.
Sursa: http://www.mybank.ro